O POVESTE EVREIASCĂ

altO POVESTE EVREIASCĂ

de Elie Malka

după povestea lui Isaac Bashevis-Singer
Traducere: Radu Dinulescu

Bat Sheva -Ana Ioana Macaria
Iohanan (soţul ei) -Radu Amzulescu

 

01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
01/19 
start stop bwd fwd


Demonul -Marius Capotă
Rabinul -Theodor Danetti

Regia şi coloana sonoră: Elie Malka
Scenografie: Bernard Michel
Light designer: Alexandru Darie
Asistent regie: Gabriela Curpăn

Fotografii de Cosmin Ardeleanu
Premiera: 3 şi 4 Noiembrie 2005

Un bărbat în vârstă, îndrăgostit de o tânără frumoasă... Ea e plină de viaţă, iar el, un şoarece de bibliotecă. Doreşte să-i soarbă tinereţea, ea însă nu-l iubeşte. I se înfăţişează femeii sub chipul unui demon. Se îndrăgosteşte şi păcătuieşte cu el. Soţul gelos pe invenţia sa, hotărăşte să-i pedepsească.
O POVESTE CU TÂLC

Lansat de curând în premieră, spectacolul O poveste evreiască, în regia lui Elie Malka, a fost deja prezentat, cu succes, alături de Triumful dragostei, regizat de Alexandru Darie, pe scena celebrului Piccolo Teatro din Milano, în turneul întreprins de Teatrul Bulandra. Faimoasa trupă românească şi-a confirmat din nou prestigiul în cele două montări care o pun inspirat în valoare. (.)
Povestea cu tâlc despre locul femeii în familia tradiţională evreiască pare inspirată dintr-o zicere a Talmudului potrivit căreia "A avea o femeie înseamnă a avea o casă, iar casa unui bărbat este femeia sa." Asistăm la povestea unui soţ în vârstă, Jonathan (Radu Amzulescu) foarte habotnic, care încearcă să-şi cucerească tânăra nevastă (Ana Ioana Macaria) printr-un şiretlic. Pentru că ea îi respinge toate avansurile erotice, declarându-şi chiar repulsia, el îi vorbeşte despre legendele cu demonii care seduc tinerele neveste şi se strecoară noaptea în patul ei prefăcându-se că este unul dintre aceştia. Tandreţea "demonului" şi cuvintele lui frumoase redeşteaptă simţurile tinerei femei, total cucerită de acest iubit căruia nu are voie să-i vadă chipul. Gelos pe propia sa invenţie, soţul decide să se răzbune întrerupînd apariţiile nocturne. Femeia nu suportă pierderea demonului expert în amor şi se îmbolnăveşte mortal. Morala trasă de rabinul consultat de soţul disperat nu se suprapune pestea aceea sugerată de montarea lui Elie Malka. Nu putem trăi fără speranţă, supravieţuim greu când ne pierdem iluziile, pare să spună acest spectacol construit cu rigoare şi cu admirabilă economie de mijloace.
Materializarea fantasmelor femeii apelează la o convenţie teatrală simplă, introducerea unui personaj (Marius Capotă) văzut numai de femeia îndrăgostită. Pasajele însoţite de video-proiecţie şi light-designul conceput de Alexandru Darie participă, de asemenea, la reprezentarea visului aducător de fericire. Dominate de prezenţa unui pat uriaş, decorul lui Bernard Michel conturează, de asemenea, dimensiunile hipertrofiate ale frustrării şi şi obsesiei erotice. Regizorul şi-a ales, din trupa de la Bulandra, interpreţii cei mai potriviţi. Radu Amzulescu este foarte convingător în soţul torturat de gelozie şi apoi de sentimentul de vinovăţie, iar Ana Ioana Macaria e plină de senzualitate şi inocenţă în rolul soţiei. Marius Capotă conturează prin gesturi expresive  un personaj oniric, în timp ce Theodor Danetti portretizează cu accente ironice un rabin moralizator. Bine ritmat şi foarte bine jucat, O poveste svreiască este un spectacol care ne convinge că se poate face teatru de calitate cu mijloace simple.
Dana Duma, O POVESTE CU TÂLC, E-CART,
15 decembrie 2005